Societatea își conturează nucleul prin care să facă cunoscute datinile, obiceiurile tradițiile vieții și activitățile pe care le realizează locuitorii de pe aceste meleaguri, legătura ce există și se transmite de la generație la generație, noblețea  pe care o dobândește portul popular național tradițional, prin frumusețea acestuia, ce rezistă de sute de ani. Aderența sufletească stabilită de locuitori a înnobilat cadrul general al societății și a conferit mai mult respect păstrării acestor piese ale portului popular tradițional, care prin structura elementelor de vestimentație confirmă  vechile linii ale portului popular românesc.

Revigorarea vieții culturale pe acest teritoriu etern românesc, prin existența în anii 1923-1926 a Universități Populare de la Ghimeș, a primelor forme de culturalizare a maselor largi de pe Valea Trotușului are la bază modelul marelui pedagog Grigore Tabacaru,  om devotat cauzei maselor populare din zonele satelor concentrate, prin matricea preluată de la Nicolae Iorga, prin  Universitatea Populară de la Vălenii de Munte. Modelul este reactivat de societate, în colaborare cu Universitatea Bacău, sub forma Lectoratelor de Vară de la Tărhăuș.

O altă caracteristică a misiunii societății o constituie permanenta preocupare privind îmbogățirea exponatelor de la colțul muzeistic, ce se constituie într-o carte de vizită a trecutului nostru istoric și exprimă existența permanentă și incontestabilă, pe aceste meleaguri, a strămoșilor noștri.

Prin crearea formației cultural-artistice „Moștenirea strămoșească” a fost posibilă punerea în scenă a valorilor filonului folcloric local, a evenimentelor importante legate de trilogia vieții locuitorilor din satele noastre, a obiceiurilor, datinilor și  tradițiilor strămoșești, care ne edifică și ne definesc arborele genealogic românesc, în ciuda tuturor vicisitudinilor ce s-au interpus pe parcursul istoriei acestor meleaguri.